rezervație

• A Lucs-tőzegláp

  Románia legnagyobb havasi tőzeglápja, Csíkszentkirályon található - Vidéki élet, Erdély.

• Băile Pucioasa Sântimbru

  (Csíkszentimrei Büdösfürdő )

  Stațiunea preferată a multora din zonă, deoarece se găsete la o distanță mică de Miercurea Ciuc și pe cât de necunoscut este pentru publicul larg, cu atât mai multe lucruri interesante oferă vizitatorului. Aparținînd  comunei Sântimbru-Ciuc, Băile Pucioasa, stațiune balneologică și climaterică locală, se găsește în raza comunei Sâncrăieni, pe coama munților Harghitei. La Băile Pucioasa se poate ajunge pe drumul judeţean DJ 123d (asfaltat, 14 km) din Sâncrăieni. La Băile Sântimbru se poate ajunge și pe jos, circa 2-3 ore, pe o cărare marcată cu cruce albastră care pornește de la Băile Jigodin (în extremitatea sudică a orașului Miercurea Ciuc). Aflat la o altitudine de 1100-1250 m, în apropierea comunei Sântimbru, este renumită mai ales pentru emanațiile gazoase (cele mai puternice din șirul muntos Harghita ), folosite pentru tratarea simptomelor reumatice. Specific acestei staţiuni este mirosul neplăcut de gaze mofetice, de unde şi denumirea ungurească Büdösfürdő = Băile Puturoase (împuţite). Mofetele reprezintă emanaţii de gaze postvulcanice reci şi sunt contituite preponderent din dioxid de carbon (CO₂), frecvent peste 95%. Subordonat conţin azot, oxigen, hidrogen sulfurat, radon etc. Datorită prezenţei hidrogenului sulfurat care imprimă mirosul specific, aceste emanaţii greşit au fost numite solfatare deoarece solfatarele sunt gaze fierbinţi emise de vulcanii activi. Apa izvoarelor minerale este folosită în cea mai mare parte de către băile calde. În ultimele zece ani, la Băile Sântimbru-Ciuc, au fost construite aproape 750 de vile, care oferă cazare din primăvară și până-n toamnă pentru turiști. La o asemenea altitudine, sunt rare atâtea izvoare de ape carbogazoase și mofete. Mofeta folosită de acum, a fost săpat de ciobani, pentru uz propriu. Din cauza vâjâitului scos de mofetă, a fost denumit „Vâjâitorul”.

• Băile Sântimbru - Büdösfürdő (Județul Harghita, Transilvania)

• Die Legende

  Irgendeinmal hüteten hier zwei Hirten, Vater und Sohn, ihre Herde unter dem Stinkenden Berg. Dieser Berg wurde „Stinkend“ genannt, weil die Luft hier ein schlechter Geruch hatte. Der Vater konnte schon 60-70 Jahre alt sein, während sein Sohn kaum hatte 20 Jahre alt. Der starke, brave, junge Bursch konnte sich nicht genug über seinen Vater stauen, wenn er jeden Morgen immer darüber klagte, daß er bald hier, bald dort Schmerzen hatte. An einem Herbst fiel der erste Schnee früher als gewöhnlich, die Hirten trieben ihre Herde, auf einem schöneren Wetter hoffend unter die Bäume, um dort auf dem übrig gebliebenen Gras auszuhalten, bis das Wetter besser wird.

• Lucs-tőzegláp

  A Hargita hegylánc védett területeinek a legnagyobbika a Lucs-tőzegláp a Nagykő-Bükke kráterében, Csíkszentkirály felett, a szentimrei Büdösfürdő felé vezető út elágazásánál.Az 1080 m magasságban található, 273 hektár területen fekvő oligotróf (csekély ásványi anyagtartalmú) mocsár tulajdonképpen egy egykori krátertó eltőzegesedett maradványa, amely egyben Erdély legnagyobb tőzeglápja is.

• Miracolul de la Büdös - misterul mofetelor

  Ce nu mai stie nimeni astăzi este că în anii ’70 a existat un tânăr biolog din Debrecen, care știa de acest loc și care și-a dat lucrarea de doctorat la Biologie Celulară din fenomenul mofetelor de la Büdös! El a găsit astfel și explicația uimitoarei eficacități a mofetelor de-aici

  Tânărul din Debrecen a ținut o prezentare a lucrării sale de doctorat fix acolo, la mofetele de jos! Cei care au astăzi 80-90 de ani ar trebui să țină minte evenimentul, că a fost ceva iesit din comun! Evident că doctorandul vorbea în maghiară, dar la părinții mei le-a tradus totul dr. Kilmann (pe vremea aceea profesor in fizica rulmenților la UVT Cluj, chiar cel care i-a spus de acest loc miraculos tatălui meu când deja tati se gândea să ceară pensie de boală din cauza reumatismului!...). Si iată ce a dezvăluit doctorandul din Ungaria (citez din memorie, din ce a povestit tata…):

  “Există multe mofete cu sulf în lume, chiar și mofete cu sulf amestecat cu bioxid de carbon cum e cazul aici la Büdös. După cum poate știți, sulful ca si gaz există în natură doar legat. Cele mai simple sunt legăturile a doi atomi de sulf, ori sulful este legat cu oxigenul (dioxid de sulf, trioxid de sulf, etc). Oxizii de sulf au acel miros caracteristic de ou clocit, care in mod surprinzător însă lipseste in mofetele de la Büdös! Asta mi-a arătat că aici trebuie să fie un cu totul alt gaz de sulf și așa mi-a venit ideea lucrării mele de doctorat. Dragii mei, după numeroase experimente si căutări, singura explicatie a absenței acelui miros și de ce el apare doar in afara mofetei, care însă explică și de ce eficienta mofetelor de-aici este atât de mare, este următoarea:

  În drumul lui spre suprafață, sulful trece pe lângă o sursă radioactivă, probabil uraniu, care efectiv sparge molecula de sulf și în mofeta el iese sub formă de SULF MONOATOMIC! În natură așa ceva în mod normal NU EXISTĂ.

  Evident că el se recombină imediat ce iese din mofetă, inclusiv se leagă cu oxigenul din aer, de aceea el este activ si eficient DOAR IN MOFETĂ. Fiind sulf pur și nelegat, el este preluat ca atare direct în corp si poate fi folosit nemijlocit pentru reconstructia țesutului osos, a cartilajului și a țesutului conjunctiv. Corpul nu mai trebuie sa extraga sulful din alimente sau din apă și să-l descompună, pentru că el intră prin porii pielii (dilatati de bioxidul de carbon) direct în sânge si de-acolo exact în porțiunile afectate de reumatism!”

  Uluitor, sau nu?

  Tânărul a mai spus ca fenomenul e unic în lume. În munca sa de documentare a găsit o singură referire la ceva asemănător în ceva statiune din California, însă ceva vag si incomplet, ceea ce face ca la ora asta mofetele de la Büdös să fie singurele certificate de o lucrare de doctorat cu această proprietate unică si miraculoasă.

  Doar la câțiva ani după aceea, realitatea a confirmat ipoteza tânărului doctorand. O exploatare de mercur prin decopertare în zona stațiunii a trebuit (din fericire!) să fie oprită pentru că s-a dat în zonă de uraniu! Densitatea acestuia era insa prea mica pentru eficenta exploatării, cel putin cu tehnologia vremii. Zăcămintele s-au sigilat si s-au cartografiat si toate exploatările din zonă s-au sistat, spre norocul și sansa statiunii pentru că altfel praf si pulbere se alegea de Büdös…

  Tot doctorandul maghiar a mai spus si ca dintre cele două mofete din zona mlăștinoasă (cele vechi), cea de sus are concentratie mai mare de sulf, iar cea de un pic mai jos e mai degrabă bună pentru probleme de circulatie, avand mai mult bioxid de carbon. Vă dati seama ce trist am fost cand fix mofeta cu mai mult sulf monoatomic a fost desfiintata pentru constructia aceea care s-a vrut o mofetă modernă, cu termopane etc… dar care nu a fost pusa niciodata in functiune! Apropo de asta: Dragilor, daca mofeta moderna nu se finalizeaza, incercati macar sa convingeti autoritățile din Sancrăieni să refracă mofeta pe vechiul ei loc, pentru ca o lucrare de doctorat  a arătat că CHIAR ACEEA este cea mai eficientă pentru boli reumatice! .

  Mai am doar de spus că - deși mofeta nouă (de la drumul principal) miroase mai tare a sulf - cauza este că sulful ajunge acolo de cam departe (de la mofetele de jos), prin ditamai țeavă, și pe drum SE LEAGĂ ȘI SE OXIDEAZĂ, adică acolo lângă drum ajunge să fie sulf obisnuit sau chiar dioxid de sulf (de aceea si miroase). Faptul că miroase mai tare însă nu inseamna ca e mai mult gaz, ci dimpotrivă, ca e doar dioxid de sulf! …și miracolul vindecarii se mai poate produce doar prin credință sau efectul placebo, dar sigur nu pentru ca acolo ar fi sulf monoatomic! De aceea cine are probleme de reumatism il sfatuiesc sa mearga la vechile mofete de jos. Chiar si cea care mai e in picioare. cu mai mult bioxid de carbon, tot are atata sulf monoatomic cat să ajute de 100 mai eficient decat mofeta de la drum, unde e același sulf ca in toate mofetele cu sulf din lume.

  Repet: fenomenul există DOAR ACOLO UNDE SULFUL IESE DIN PĂMÂNT. Dacă duci gazul prin conducte in alta parte, el se combină, se oxideaza și devine complet inutil pentru tratament.

  Iuliu Ciupe Vaida

• Mlaştina Tinovul Lucs

  Se află într-un crater uriaş la 10 km Vest de localitatea Sâncrăieni, pe partea nordică a Harghitei de Sud aproape de creasta principală a muntelui, între culmeaTolvajos şi Băile Pucioasa din Sântimbru. Craterul (caldera) se află la o altitudine de 1080 m deasupra mării, având un diametru de 7 km. Marginile calderei sunt delimitate la Nord de vârful Talabor (1293 m), la est de Nagy-Kő-bükk (1231 m), la sud Tető-fenyő (1392 m), la sud-vest Dealul Rotund (1245 m) iar la vest Piatra Cormoş (1160 m).

• Pucioasa Spa - Sântimbru

  Local health-resort, west from Sâncrăieni in Southern Harghita mountains, at 1250-1350 m above sea level. Famous for natural mineral water springs and volcanic gas emanations, used in mofettas.

  Accesspoints

  On railroad line 400, between Braşov and Ciceu, station Sâncrăieni, and with local buses 14 west from there on country road.

  Mineral waters

  Low mineralized carbonated water springs (around 15), with yields around 1 l/sec at temperature below +12 C degrees. Used as table waters.

  Medical facilities

  Medical facility with minimal assistance, warm baths with 12 bathtubes.

  Accomodation and catering

  In a few lodges a total of 74 places in the summer. Eventually in one of many self-ovned lodges.

• Rezervaţia Bányapatakfeje

  Rezervaţia naturală-geologică „Bányapatakfeje” are o suprafaţa de 7,3 ha şi este situată pe versantul estic al munţilor Harghita, la 4 km de Băile Sântimbru, la o altitudine de 110-1200 m, în bazinul superior al pârâului Bányapatak.

• Rezervaţia botanică Mlaştina Büdös-Sântimbru

  Se află pe teritoriul staţiunii balneoclimaterice Sântimbru-Băi, în zona sudică a Munţiilor Harghitei. Staţiunea situată la o altitudine de 1100-1250 m este renumită mai ales pentru emanaţiile gazoase, folosite în tratarea simptomelor reumatice. Mlaştina Büdös are o suprafaţă de 3 ha, fiind declarată rezervaţie naturală încă din anul 1955, la propunerea Academiei Române, prin Hotărârea nr. 1625/01.08.1955 al Consiliului de Miniştri.

• Turism

  Sântimbru-Băi deşi  este declarat o staţiune eminamente turistică, practic nu avem pensiuni şi hoteluri clasificate oficial. Sunt însă foarte multe (de ordinul sutelor) case de vacanţă, care primesc „musafiri”, contra-cost sau chiar gratis, în unele cazuri.

• Vendelné kútja

  A Dél-Hargita hegyeiben járván gyakran vezet utunk a Vendelné kútjához. Bizonyára mindenkiben, aki valaha a forrásból merített (vagy csupán hallott róla), felmerült már a kérdés, hogy vajon egy efféle, gyengén folydogáló, csekély vízhozamú forrást miért neveznek kútnak, s főképp, hogy ki lehetett ez a Vendelné, akiről forrást neveztek el?!