Se află într-un crater uriaş la 10 km Vest de localitatea Sâncrăieni, pe partea nordică a Harghitei de Sud aproape de creasta principală a muntelui, între culmeaTolvajos şi Băile Pucioasa din Sântimbru. Craterul (caldera) se află la o altitudine de 1080 m deasupra mării, având un diametru de 7 km. Marginile calderei sunt delimitate la Nord de vârful Talabor (1293 m), la est de Nagy-Kő-bükk (1231 m), la sud Tető-fenyő (1392 m), la sud-vest Dealul Rotund (1245 m) iar la vest Piatra Cormoş (1160 m).

Tinovul Luci are 272 hectare, fiind cea mai mare mlaştină de turbă din Transilvania, şi arie naturală protejată din 1955, astăzi făcând parte din reţeaua Natura 2000 (ROSCI0246). Din punctul de vedere al condiţiilor de turbă, Tinovul Luci este foarte special. Pinul de pădure (Pinus sylvestris) şi mesteacănul (Betula pendula) îi dau un aspect similar tundrei, dar unicitatea locului este dat de mesteacănul pitic (Betula nana), tinovul fiind cel mai sudic teriotoriu de pe planetă pentru această specie. Mesteacănul pitic este în pericol de a dispărea astfel vom găsi doar câteva exemplare aici. Solul este acoperit de un covor de muşchi surpătoare (speciile Sphagnum).
Grosimea maximă a turbei este de aproximativ 5,4 m în mijloc, dar scade sub un metru la margini (Pop 1960), cantitatea fiind estimată la peste 3 milioane m3.
Tinovul Luci se găseşte în caldera Luci, care este produsul vulcanismului neogen, având energia de relief cu valori mai ridicate decât restul arealului. Versanţii au pante cuprinse între 37° pe marginea calderei şi 12-15° în apropierea tinovului.
Tinovul Luci s-a format pe locul unui lac de crater colmatat, asemănător lacului Sfânta Ana din masivul Ciomatu, fiind definită geomorfologic de procesele de eroziune de suprafaţă, care au dus la colmatarea lacului. Procesele actuale geomorfologice sunt tipice zonei vulcanice neogene din Carpaţii Orientali.

Liquid Web Storm VPS