legenda

  • Băile Pucioasa Sântimbru

    (Csíkszentimrei Büdösfürdő )

    Stațiunea preferată a multora din zonă, deoarece se găsete la o distanță mică de Miercurea Ciuc și pe cât de necunoscut este pentru publicul larg, cu atât mai multe lucruri interesante oferă vizitatorului. Aparținînd  comunei Sântimbru-Ciuc, Băile Pucioasa, stațiune balneologică și climaterică locală, se găsește în raza comunei Sâncrăieni, pe coama munților Harghitei. La Băile Pucioasa se poate ajunge pe drumul judeţean DJ 123d (asfaltat, 14 km) din Sâncrăieni. La Băile Sântimbru se poate ajunge și pe jos, circa 2-3 ore, pe o cărare marcată cu cruce albastră care pornește de la Băile Jigodin (în extremitatea sudică a orașului Miercurea Ciuc). Aflat la o altitudine de 1100-1250 m, în apropierea comunei Sântimbru, este renumită mai ales pentru emanațiile gazoase (cele mai puternice din șirul muntos Harghita ), folosite pentru tratarea simptomelor reumatice. Specific acestei staţiuni este mirosul neplăcut de gaze mofetice, de unde şi denumirea ungurească Büdösfürdő = Băile Puturoase (împuţite). Mofetele reprezintă emanaţii de gaze postvulcanice reci şi sunt contituite preponderent din dioxid de carbon (CO2), frecvent peste 95%. Subordonat conţin azot, oxigen, hidrogen sulfurat, radon etc. Datorită prezenţei hidrogenului sulfurat care imprimă mirosul specific, aceste emanaţii greşit au fost numite solfatare deoarece solfatarele sunt gaze fierbinţi emise de vulcanii activi. Apa izvoarelor minerale este folosită în cea mai mare parte de către băile calde. În ultimele zece ani, la Băile Sântimbru-Ciuc, au fost construite aproape 750 de vile, care oferă cazare din primăvară și până-n toamnă pentru turiști. La o asemenea altitudine, sunt rare atâtea izvoare de ape carbogazoase și mofete. Mofeta folosită de acum, a fost săpat de ciobani, pentru uz propriu. Din cauza vâjâitului scos de mofetă, a fost denumit „Vâjâitorul”.

  • Büdösfürdő legendája

    Valamikor két pásztor, apa és fia, juhokat legeltettek a Büdöshegy aljában. Ezt a hegyet azért nevezték büdösnek, mert itt rossz szaga volt a levegőnek. Az apa lehetett vagy hatvan-hetven esztendős, míg a fia alig múlt húsz éves. Az az erős, derék, fiatal legény nem győzött eleget csodálkozni édesapján, midőn a hajnal ébredésekor állandóan csak arról panaszkodott, hogy hol itt fáj, hol ott fáj. Egyik ősszel, a szokottnál korábban lehavazott, de a pásztorok szebb időt remélve behajtották juhaikat a fák közé, hogy ott, a még megmaradt füvön húzzák ki az idő jobbra fordulásáig.

  • Das "Stinkende Bad"

    Der Stolz von Csíkszentimre ist das "stinkende Bad", das auf dem Grat des Hargita Gebirges entstanden ist, der zum Besitzum des Dorfes gehört. Das Bad kann auf dem kommunalen Weg 54 zugänglich sein, der aus Csíkszentkirály durch dem Tal des Nagyos Baches bergan führt, und dann den Előhágó Pass durchführt.

  • Date balneologice

    Posibilități de acces

    Linia CF 400, între Brașov și Ciceu, de la stația Sâncrăieni cu mașina, la 14 km pe un drum forestier.

  • Die Legende

    Irgendeinmal hüteten hier zwei Hirten, Vater und Sohn, ihre Herde unter dem Stinkenden Berg. Dieser Berg wurde „Stinkend“ genannt, weil die Luft hier ein schlechter Geruch hatte. Der Vater konnte schon 60-70 Jahre alt sein, während sein Sohn kaum hatte 20 Jahre alt. Der starke, brave, junge Bursch konnte sich nicht genug über seinen Vater stauen, wenn er jeden Morgen immer darüber klagte, daß er bald hier, bald dort Schmerzen hatte. An einem Herbst fiel der erste Schnee früher als gewöhnlich, die Hirten trieben ihre Herde, auf einem schöneren Wetter hoffend unter die Bäume, um dort auf dem übrig gebliebenen Gras auszuhalten, bis das Wetter besser wird.

  • Legenda Băilor Pucioasa

    Cândva demult, doi ciobani, tată și fiu, pășteau oile la poalele muntelui Putos. Acest loc, și-a primit numele din cauza mirosului greu a aerului. Tatăl era deja trecut de 60, în timp ce fiul abia trecuse vârsta de 20 de ani. Fiul, tânăr, voinic și sănătos, în fiecare dimineață era foarte mirat, când tatăl lui se plângea că : „mă doare ici, mă doare colo. ”

  • Légende

    Il était une fois deux bergers, pere et fils, avec des moutons pâturant au pied de la montagne Putos. Ce lieu a reçu le nom a cause de l’odeur tres fort de l’air. Le pere avait plus de 60 ans pendant que le fils justement avait fait 20 ans. Le fils, jeune, fort et sain, s’étonnait de son pere chaque matin parce qu’il se lamentait des douleurs « ça fait mal ici, et ici… » .
    Dans un fin d’automne quand l’hiver parait arriver avant de temps, les bergers dans l’espoir de trouver encore du vert sont entrés dans la foret. Avançant vers la vallée ils ont trouvé une place ou la neige avait fondu de tout. Quand ils sont arrivés plus proche ont observé qu’il y avait des vapeurs sortant du sol, et en plus de la sensation de chaleur il y avait une odeur nauséabonde.
    A partir de ce moment chaque fois en passant par la ils s’arretaient pour se réchauffaient.

  • Miracolul de la Büdös - misterul mofetelor

    Mofetta 2001Ce nu mai stie nimeni astăzi este că în anii ’70 a existat un tânăr biolog din Debrecen, care știa de acest loc și care și-a dat lucrarea de doctorat la Biologie Celulară din fenomenul mofetelor de la Büdös! El a găsit astfel și explicația uimitoarei eficacități a mofetelor de-aici

    Tânărul din Debrecen a ținut o prezentare a lucrării sale de doctorat fix acolo, la mofetele de jos! Cei care au astăzi 80-90 de ani ar trebui să țină minte evenimentul, că a fost ceva iesit din comun! Evident că doctorandul vorbea în maghiară, dar la părinții mei le-a tradus totul dr. Kilmann (pe vremea aceea profesor in fizica rulmenților la UVT Cluj, chiar cel care i-a spus de acest loc miraculos tatălui meu când deja tati se gândea să ceară pensie de boală din cauza reumatismului!...). Si iată ce a dezvăluit doctorandul din Ungaria (citez din memorie, din ce a povestit tata…):

    “Există multe mofete cu sulf în lume, chiar și mofete cu sulf amestecat cu bioxid de carbon cum e cazul aici la Büdös. După cum poate știți, sulful ca si gaz există în natură doar legat. Cele mai simple sunt legăturile a doi atomi de sulf, ori sulful este legat cu oxigenul (dioxid de sulf, trioxid de sulf, etc). Oxizii de sulf au acel miros caracteristic de ou clocit, care in mod surprinzător însă lipseste in mofetele de la Büdös! Asta mi-a arătat că aici trebuie să fie un cu totul alt gaz de sulf și așa mi-a venit ideea lucrării mele de doctorat. Dragii mei, după numeroase experimente si căutări, singura explicatie a absenței acelui miros și de ce el apare doar in afara mofetei, care însă explică și de ce eficienta mofetelor de-aici este atât de mare, este următoarea:

    În drumul lui spre suprafață, sulful trece pe lângă o sursă radioactivă, probabil uraniu, care efectiv sparge molecula de sulf și în mofeta el iese sub formă de SULF MONOATOMIC! În natură așa ceva în mod normal NU EXISTĂ.

    Evident că el se recombină imediat ce iese din mofetă, inclusiv se leagă cu oxigenul din aer, de aceea el este activ si eficient DOAR IN MOFETĂ. Fiind sulf pur și nelegat, el este preluat ca atare direct în corp si poate fi folosit nemijlocit pentru reconstructia țesutului osos, a cartilajului și a țesutului conjunctiv. Corpul nu mai trebuie sa extraga sulful din alimente sau din apă și să-l descompună, pentru că el intră prin porii pielii (dilatati de bioxidul de carbon) direct în sânge si de-acolo exact în porțiunile afectate de reumatism!”

    Uluitor, sau nu?

    Tânărul a mai spus ca fenomenul e unic în lume. În munca sa de documentare a găsit o singură referire la ceva asemănător în ceva statiune din California, însă ceva vag si incomplet, ceea ce face ca la ora asta mofetele de la Büdös să fie singurele certificate de o lucrare de doctorat cu această proprietate unică si miraculoasă.

    Doar la câțiva ani după aceea, realitatea a confirmat ipoteza tânărului doctorand. O exploatare de mercur prin decopertare în zona stațiunii a trebuit (din fericire!) să fie oprită pentru că s-a dat în zonă de uraniu! Densitatea acestuia era insa prea mica pentru eficenta exploatării, cel putin cu tehnologia vremii. Zăcămintele s-au sigilat si s-au cartografiat si toate exploatările din zonă s-au sistat, spre norocul și sansa statiunii pentru că altfel praf si pulbere se alegea de Büdös…

    Tot doctorandul maghiar a mai spus si ca dintre cele două mofete din zona mlăștinoasă (cele vechi), cea de sus are concentratie mai mare de sulf, iar cea de un pic mai jos e mai degrabă bună pentru probleme de circulatie, avand mai mult bioxid de carbon. Vă dati seama ce trist am fost cand fix mofeta cu mai mult sulf monoatomic a fost desfiintata pentru constructia aceea care s-a vrut o mofetă modernă, cu termopane etc… dar care nu a fost pusa niciodata in functiune! Apropo de asta: Dragilor, daca mofeta moderna nu se finalizeaza, incercati macar sa convingeti autoritățile din Sancrăieni să refracă mofeta pe vechiul ei loc, pentru ca o lucrare de doctorat  a arătat că CHIAR ACEEA este cea mai eficientă pentru boli reumatice! .

    Mai am doar de spus că - deși mofeta nouă (de la drumul principal) miroase mai tare a sulf - cauza este că sulful ajunge acolo de cam departe (de la mofetele de jos), prin ditamai țeavă, și pe drum SE LEAGĂ ȘI SE OXIDEAZĂ, adică acolo lângă drum ajunge să fie sulf obisnuit sau chiar dioxid de sulf (de aceea si miroase). Faptul că miroase mai tare însă nu inseamna ca e mai mult gaz, ci dimpotrivă, ca e doar dioxid de sulf! …și miracolul vindecarii se mai poate produce doar prin credință sau efectul placebo, dar sigur nu pentru ca acolo ar fi sulf monoatomic! De aceea cine are probleme de reumatism il sfatuiesc sa mearga la vechile mofete de jos. Chiar si cea care mai e in picioare. cu mai mult bioxid de carbon, tot are atata sulf monoatomic cat să ajute de 100 mai eficient decat mofeta de la drum, unde e același sulf ca in toate mofetele cu sulf din lume.

    Repet: fenomenul există DOAR ACOLO UNDE SULFUL IESE DIN PĂMÂNT. Dacă duci gazul prin conducte in alta parte, el se combină, se oxideaza și devine complet inutil pentru tratament.

    Iuliu Ciupe Vaida

  • Pucioasa Spa - Sântimbru

    Local health-resort, west from Sâncrăieni in Southern Harghita mountains, at 1250-1350 m above sea level. Famous for natural mineral water springs and volcanic gas emanations, used in mofettas.

    Accesspoints

    On railroad line 400, between Braşov and Ciceu, station Sâncrăieni, and with local buses 14 west from there on country road.

    Mineral waters

    Low mineralized carbonated water springs (around 15), with yields around 1 l/sec at temperature below +12 C degrees. Used as table waters.

    Medical facilities

    Medical facility with minimal assistance, warm baths with 12 bathtubes.

    Accomodation and catering

    In a few lodges a total of 74 places in the summer. Eventually in one of many self-ovned lodges.

  • Therapeutical recommendations

    Therapeutical recommendations

    The mineral waters are recommended for the following diseases:

    • Diuresis
    • Symple anemies
    • Dispepsis (hipostenic/hipoacidic)
    • Chronical gastritis (hipoacidic/normoacidic)

    As baths are recommended in:

    • Arterial hypertension
    • Rheumatic arthritis
    • Neurasthenias
    • Vascular system
    • Chronical inflammations